Publicat de: atipicostudio | Noiembrie 18, 2011

Sarmisegetuza (monument UNESCO sau bataia de joc a autoritatilor)

Cind ma gindesc la Sarmisegetuza ma umplu de intristare. Cine a ajuns acolo stie despre ce vorbesc. O cetate dacica de o importanta foarte mare lasata intr-o degradare de neconceput.
Cand spui daci, spui Sarmizegetusa. Iar cand spui Sarmizegetusa, te gandesti la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cetatile Blidaru sau Costesti. Se vorbeste mai putin despre adevarata capitala a Daciei, Sarmizegetusa Regia (aflata la doar 40 km de Ulpia), creata in totalitate de populatia traitoare pe aceste meleaguri. Dacii nu au fost numai „cei mai viteji si mai drepti dintre traci”. Ei au fost in primul rand constructori desavirsiti, astronomi, siderurgisti, experti in strategie militara. Sarmizegetusa Regia nu este o singura cetate, ci un colos, alcatuit din sute de cetati, raspindite pe 5000 de kilometri patrati.

Grandioasa capitala a regatului dac – Sarmizegetusa Regia -, construita probabil la mijlocul sec. I a. Chr., cuprindea in perimetrul sau cetatea, zona sacra si asezarea civila. Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma ca zidurile ei, ridicate in tehnica „murus Dacicus”, inconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectand configuratia terenului. Dupa cucerire, romanii au reamenjat cetatea, marindu-i suprafata, fara a respecta insa traseul zidurilor dacice sau tehnica de constructie a acestora.

La cca. 100 m est de cetate, pe doua terase, se afla zona sacra, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminandu-se intr-o piateta. In acest spatiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular si circular, unele fiind construite din piatra de calcar, iar altele din andezit. Asezarea civila formata din cartierele de est si de vest, se intindea pe cateva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacica documentat pana in prezent. Aici se aflau grupuri de locuinte, ateliere mestesugaresti, depozite, hambare, instalatii de captare si distribuire a apei potabile. Intr-una din aceste locuinte a fost descoperit celebrul vas ceramic cu stampila ” DECEBALUS PER SCORILO „. Dupa victoria asupra dacilor, in urma sangeroaselor razboaie din anii 101-102 si 105-106, romanii au cantonat temporar in cetate o garnizoana formata din detasamente ale Legiunii IV Flavia Felix. (http://romaniaesoterica.blogspot.com)

Această prezentare necesită JavaScript.

Este de remarcat asemanarea uimitoare dintre planurile sanctuarului mare rotund de la Sarmisegetuza cu cel de la Stonehenge, din Marea Britanie, care este atat de evidenta, incat creeaza impresia ca planurile au fost desenate de acelasi personaj. O constatare similara se poate face si in ceea ce priveste „soarele de andezit”, foarte asemanator cu cel al calendarului Maya. Dacii aveau astronomi foarte priceputi. Ei au facut masuratori pe stele, utilizand coordonate orare si nu orizontale cum procedau egiptenii. Precizia coordonatelor dacice se reflecta in aproximarea foarte exacta a tuturor evenimentelor.
Toate neamurile din jurul nostru au venit de undeva. Numai noi n-am venit de nicaieri. Herodot şi ceilalti istorici ai antichitatii ne-au gasit aici; frati cu stejarii şi brazii, strajuind culmile Raraului şi ale Detunatei, batand vadul Dunarii. E atata mareţie, atat accent divin in mandria gestului lui Decebal, incat nu cred ca poate exista inima romaneasca (şi nici nu va exista vreodata) sa nu simta un fior de mare regasire şi biruinţa interioara, de mare bogaţie spirituala, in contemplarea epopeii de la Sarmisegetuza. (http://miscarea.net)
„Cautam, de pilda, un brand de tara care sa ne promoveze in lume: “O eterna si fascinanta Romanie” de care alesii isi amintesc doar in campanii electorale. Un mit “Dracula”, care sa inspaimante Europa, “Fabulospirit” sau de ce nu “Romania, the Land of Chois”, imprumutat de pe la altii. Pe cine ar interesa cetatile dacilor, mamaliga lor de mei sau borsul de urzici, se intreaba autoritatile? Amaratii, desi aveau muntii plini de aur, nu-l prea prelucrau, zic arheologii nostri, care nu au reusit sa descopere mai nimic de luat in seama din acest metal prin cetatile lor. Au facut-o taranii si altii, mai demult, o fac si astazi fara sa ne pese macar. De la daci nu a ramas mare lucru, desi muzeele din Viena sau Budapesta, colectii particulare din intreaga lume sint pline de podoabe din aur si argint, de mii de cosoni, toate furate din pamantul dacilor. Si ce daca s-au recuperat niste bratari din aur gasite de niste braconieri? Credeti ca sunt adevarate? Nici vorba. Sunt false! Sunt facute din cosoni! E clar! Probele autenticitatii lor sunt masluite, o spun tot ei, specialistii nostri. Si toate acestea, ca sa credem noi ca suntem urmasii unor smecheri, prosti, neimportanti si sarlatani, scursuri fara documente de identitate istorica, despre care nu merita sa se mai stie ceva.” (www.2012en.ro)
Foto http://www.alexmaftei.3x.ro/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: