POANTELE Atipico

De ziua romaneasca a indragostitilor DRAGOSTEA va innobileaza!

De ziua occidentala a indragostitilor DRAGOSTEA va copleseste?


Asteptarea noastra


criza

Chiar daca toamna e anotimpul nostalgiilor, haideti sa nu cadem in depresii.

Asteptam sau actionam?

Stam sa ne cada para malaiata? Pai ce noi suntem Natafleata?

Cred ca am scris multe legat de criza. De cum criza asta, daca erai cit de cit pregatit, trebuia sa fie o rampa de lansare. Cu o promovare desteapta te clasai in primele rinduri, pe fondul inactivitatii celorlalti. Dar noua ne place mult sa ASTEPTAM, ASTEPTAM sa vedem ce face capra vecinului, ASTEPTAM sa vedem ce-o mai fi, ASTAPTAM sa vedem cum trec toate pe linga noi, inclusiv viata.

Hai sa asteptam mai putin si sa ACTIONAM mai des!

De 1 IUNIE

Daca astazi esti stresat pentru ca este Luni, daca astazi nu-ti vezi capul de treaba si consideri ca duci un razboi contra timp, daca astazi nu mai ai timp sa respiri, daca astazi seful ti-a spart in cap problemele de inceput de saptamana, daca angajatii se misca asemeni testoaselor de Galapagos, daca astazi te uiti pe geam si vremea urata iti omoara feeling-ul, daca astazi mai simti aburii petrecerii de sambata seara si te doare carcasa, daca nu mai timp sa te gandesti si la ce vei face deseara, daca in mintea ta visezi doar spiridusi si cai verzi pe pereti dupa o zi ca asta…daca azi, si doar azi nu stim noi ce s-ar mai putea  intampla, nu uita un singur lucru:

Astazi e 1 Iunie si e bine sa-ti aduci aminte ca, undeva acolo, traieste copilul din tine. Mai jucaus, mai serios, mai incruntat, mai plin de sine, mai visator, mai sugubat. E acelasi copil din tine, dar matur. Ne dorim cu totii sa revenim cat mai mult in trecut, insa viata alearga ca un intercity pe langa noi. Rar mai facem cate un popas in vreo gara, aducandu-ne aminte cine si ce suntem de fapt. Dar, traim si copilarim pana la adanci batraneti, caci nimeni si nimic nu ne opreste.

La multi, multi ani copilului din tine!

McDonald’s de Rumanía

Bine ai venit pe plaiurile romanesti, unde postul e la el acasa si la sarbatoare baba icneste la pat ca a mancat pe suprasaturate. Unde mai pui, ca s-a dat drumul la izvorul de vin si  bere si jitele s-au adapat pana in coma au intrat.  Din poporul roman nu poti face decat un popor roman. E simpatic si asa, cu bune si cu rele. Oricat ai pribegi pe alte meleaguri, parca tot iti vine un dor de ai nostri. Te inveti cu ei, esti crescut aici si este greu sa uiti de unde pleci. In ajun de Paste, euforii la cumparaturi: carnea de miel (ca e scumpa cu draci) e inlocuita cu orice altceva mai ieftin, cozonacul nu-l mai vezi prin cuptoarele cucoanelor, ci doar prin hambarele comerciale. Pana si ouale de Paste le poti cumpara gata vopsite. Pacat ca si acum multi ani nu erau posibilitati de simplificare  a unei sarbatori. Oricum 3 zile de sarbatoare devin prea mult pentru multi dintre romani. Nu mai este Pastele de odinioara. Cand vom fi bunici, vom lua nepotii si o sa le aratam oua vopsite la holograma, iar in mintea multora Iisus va fi un robot din viitor. E greu de imaginat, dar usor de implementat.

Pana si in satul nostru asa de scump, Pastele e un trecut frumos. Lumea se inghesuie la Inviere, nu inainte de a-si etala la poarta bisericii ultimele noutati auto (chiar daca ei locuiesc la 200 m de biserica), aurul atarnat la gatul cucoanelor care face concurenta candelelor si sfesnicelor poleite, se vorbeste la telefon fara vreo repulsie etc. Parintele coboara alene dintr-un 4×4=16, si mandru se pune la treaba. O noua seara, un bun prilej sa mai facem ceva cocosei pentru ziua de maine. Vorbesc dintr-o experienta traita saptamana trecuta. Traditia se pastreaza, dar superficial si obositoare pentru cei multi. Uitam sa completam traditiile cu trebusoarele din ziua de azi. Noi le inlocuim cu totul. Si asa, multumiri celor care inca stiu ce mai inseamna o sarbatoare la romani si care duc cat de cat traditiile mai departe. Iar pentru ceilalti, nu mai mancati si beti asa de mult in astfel de zile, pentru ca stomacul suporta cu greu deodata atata cantitate nedigerata.

♥♥♥ SMS-ul  lui Vasilik catre Fifi

cuvant inainte…

Traim vremuri frumoase si ar trebuie sa ne bucuram de Valentine’s Day.  Chiar trebuie sa traim la o intensitate maxima ca disperatii acesta zi de Sf. Valentin, sa iubim cu o forta inimaginabila. Aceasta forta este divizata pe parcursul zilei de 14 februarie astfel:

1. Iubirea este un simbol in Univers : conform “legii atractiei universale” a lui Newton, “două corpuri punctiforme de masa m1 şi m2 se atrag reciproc printr-o forta direct proportionala cu produsul maselor corpurilor si invers proportionala cu patratul distantei dintre ele, orientata pe directia dreptei ce uneste centrele de greutate ale celor doua corpuri”. De fapt, vrea sa spuna ca doua corpuri luate de val pe 14 februarie, se atrag reciproc datorita acestei zile sarbatorite de marea masa. Este o zi la fel ca cea de ieri, dar azi iubesc ca un nebun. Acul bate spre 220. Si, se completeaza cu o casatorie de o zi, o alta actiune de iti sta inima in loc. E cool sa simulezi casatoria de o zi, e mai greu s-o simulezi pe aia de cativa zeci de ani. 🙂 Ce rai suntem…

Si acum, pe langa faptul ca ar trebui sa iubim o viata pe cel de langa noi, si nu o zi, mai apare si semnificatia extraordinara data de media romaneasca acestei zile. Nu e prostitutie, dar trebuie sa traiasca si ei, sa atinga nivelul de media occidental. Si asa, s-a reusit zapacirea romanului. Uitam de traditii, uitam si cum ne cheama. De maine, nu ne mai cheama Ion, Vasile, Maria la propriu. O sa devenim Fernando, Michael sau Jessica.  Ce mai conteaza? Pana la urma, fratilor, de ce am ascuns Dragobetele? Pentru ca ar fi o sarbatoare cu iz de “taran” ? Sau de fapt e mare rusine sa te asimilezi unei culturi pornite din inima satului. 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii. Dar iata ca nu este “love-ul” ala cu iz de American movie. Lipseste fatza cu ochii mari si inlacrimati cand primim un buchet de trandafiri si bomboanele de 14 februarie. Si mai avem oleaca si dam in spume albe de la pasta de dinti. Noi alegem sa fim cool si autentici, asa ca cine e cu noi striga Hooo, cine nu, le uram multa dragoste de 14 februarie. Si 24 februarie, dupa cum ar spune unii, ar fi doar o zi, dar este vorba de spiritul nostru autentic, de faptul ca suntem mandri  de a fi romani. Nu-i asa ca va place cand mergeti la tara, la munte sau la campie , sa savurati aerul si mancarea lui bunica, si sa va bucurati de liniste? Iaca, de aia, s-ar bucura si raposatii de am duce traditiile mai departe. Oare de ce strainii nu serbeaza Dragobetele nostru?

2. Iar Vasilica, cu drag ii va scrie Magdei (prin SMS): “eu te iubetc mai mut ca de tot timpul. Eu vreu sa te scot in oras maine. Sa stii ca lu’ tata i-am zis ca merg la scoala. Da’ tu stii ca baiatu vine la tine. Maine mergem pe centru. Are baloane de iubiti acolo si flori moca. Si vreau sa vada baietii ca fata mea e tare. Imbraca-te si sa arati cuul. Sa moara de ciuda. Sa fii mai tare ca fetele de la ei. Nu uita sa ceri aparatu’ lui sor’ta, sa facem poze multe….ps. daca e bun asa cum am zis eu sa dai un bip, dak e nasol, sa dai 2 bipuri. Pupici “ Cu drag Vasilik.

De Dragobete sa iubim romaneste !

.

 Epilepsia intelectuala

cuvant inainte…

Conform zodiacului Chinezesc, am intrat in anul Bivolului. Un an plin de forta, am concluziona. Insa de departe, uitam ca si carnea de vita e scumpa, si de aici multe altele. Peste tot doar criza. Si de ce nu am incerca oare sa scoatem acest cuvant din vocabularul nostru, presarat cu „termeni” de cateva clipe, asemeni bolii vacii nebune sau gripei aviare.? Sau poate e mai mult. Mecanica functioneaza. Chiar daca cea industriala nu mai produce destul, cea intelectuala pluseaza la greu. Saracii bolnavi din spitale, si spun Doamne Fereste, cand au iesit din spital in luna decembrie pentru a lua o gura de aer in oras, s-or fi speriat saracii auzind de criza mai ceva ca in spitale. E si asta o boala, a societatii. Inca nu este ciuma, dar parca e mahmureala dupa nopti bine petrecute.

Dreseaza pisica, sa te apere de soriceii ce atenteaza la bucatarie, invata cainele sa tina cura de slabire prin hrana vegetala formata din brusturi si iarba din fata blocului. E de bine, mai ales ca vine primavara si putem iesi cu animalele de companie, sa le scoatem la pascut…iar noi, fara job sa le pazim, revenind la un obicei iesit de mult din caracterul nostru :cititul. Acum e frumos sa mai uiti de problemele de criza, si sa contemplezi cerul cenusiu de iarna si sa te strangi de picioare si sa tipi ca Michael Jackson… Nu de foame, ci de bucurie – ca ai ajuns exact cum erai cand te-ai nascut : GOL pusca. Iubim economia, cum iubim broastele. Iubim criza si tremuriciul – fiorul gandurilor inmultite cu datoriile pe care le avem la banci sau la celelalte. Nu-i nimic, vegeta este,  apa mai curge,  supa-i gata.

Nu ne facem griji, se stie ca Iasiul este singurul loc din tara unde este impozitata apa de ploaie, nu e mult pana sa platim si lumina naturala:). Asta, daca nu o ucide criza inainte.

Responses

  1. Ultima afirmatie mi-a amintit de o poanta pe care o foloseam intr-o mica anticampanie personala: Zapp-platesti fara sa vorbesti. Asta pentru ca am platit doi ani un telefon si implicit abonament fara ca acel telefon sa mearga desi a fost schimbat, in teorie, de 3 ori. Dar vorba ta, oriunde ai pleca tot ti se face dor de ea, din pacate. Ptr multi biserica e un loc in care, daca treci pe sub masa, pupi 3-4 icoane si te inchini la iesire, aura iti va inflori ca o garoafa stropita cu roua diminetii de joi, 14 februarie, cand soarele s-a aliniat cu luna intr-o mirobolanta retea karmica de armonie si lumina ! Si atunci ma intreb, ca un cetatean care se zvarcoleste cu deontologia in brate, nu e mai bine sa-mi fie dor de ea ? Si pe sistemul „fa-ma sa-mi fie dor de tine” ne vom indrepta ochii si nu numai spre meleaguri reci unde oamenii nu iti vorbesc urat, nu te fura, nu te jignesc desi tot tu ii platesti, lucruri ce tin de o armonie teritoriala, armonie care ne aduce, intr-un final, in acelasi loc: la origini.

  2. sa ne integram in absolut atunci =)))

  3. in armonia luminii ar zice stanciulescu bantuit sau posedat de semiotica iubirii


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: