În data de 11 octombrie 2014 de la ora 19.00 până la 04.00, Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs, proiect al Asociaţiei Atelierul de Creaţie se mută în Iaşi, la Teatru Fix şi mai exact pe str. Cuza Vodă, nr. 10. Curatoarele proiectului, Mihaela Ion și Teodora Vlădescu pregătesc o expoziţie cochetă cu mai mult de 50 de produse realizate de 12 creatori şi designeri români. La această expoziţie cu intrare liberă adăugăm două concerte live şi broşura trilingvă, gata a fi răsfoită.

Produsul de autor a spart bariera artei contemporane şi a căpătat statutul de obiect de artă. Schimbarea se simte în aerul ieşean, aşa că te invităm pe 11 octombrie la Teatru Fix pentru a lua parte la cel mai mare eveniment cu produse de autor made in Ro. Cu alte cuvinte te aşteptăm la Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs pentru a fi la curent cu cele mai noi trenduri în materie de bijuterie contemporană, design vestimentar şi creaţii de autor. Accentul în cadrul acestei ediţii a Nopţii albe a creatorilor şi designerilor de produs, la fel ca şi în celelalte ediţii deja organizate, este pus pe îmbinarea armonioasă între valorile culturale naţionale şi noile tehnici de realizare a unui obiect. Nopţile albe ale creatorilor şi designerilor de produs sunt un melanj bine definit între designerii de produs consacraţi şi cei debutanţi.

Facebook event: https://www.facebook.com/events/146778692159225/

Vor expune designerii şi creatorii de produs: PrintUnique, Jasmine FeltArt, Ionuţ Tima, Ziurel, Transformator, DLaura’s Art, Mona Drăguşanu- Atelier handmade, Upside Down, Push Design, DecoBox, Wood Be Nice şi Claudia Tame.

De asemenea, şase bloggeri vor prezenta în timp real detalii despre Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs, ediţia de Iaşi, aşa că urmăreşte-le activatatea online. Folosiţi haștagul #blanchenuit pentru a fi la curent cu noutăţile acestui eveniment.

Bloggerii evenimentului sunt: tendinteinmoda.com, roxxanaifrim.blogspot.ro, iasifashionstreet.com, newtouchofcolor.com, lepetitblogrouge.blogspot.com, fotoartimage.wordpress.com.

Scopul proiectului Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs este de a aduce alături designerii şi creatorii de produs din România. Este un proiect curajos, realizat de o echipă pe măsură, ce crede în comunitatea designerilor şi creatorilor de produs din România. Ediţia de anul acesta a Nopţii albe a creatorilor şi designerilor de produs, finanţată de Administraţia Fondului Cultural Naţional se va desfăşura în lunile septembrie-octombrie în trei oraşe din România: Bucureşti (20 septembrie), Iaşi la Teatrul Fix (11 octombrie) şi Cluj- Napoca la Centrul de Cultură Urbană “Casino” (25 octombrie).

Asociaţia Atelierul de Creaţie a fost creată în anul 2011 cu scopul de a susţine şi promova în mod constant valorile contemporane culturale româneşti cu implicaţii directe în industria creativă a designului de produs. Promovăm educaţia culturală prin evenimentele de profil organizate, punem accentul pe simbioza tradiţional- contemporan, şi încurajăm mobilitatea culturală a ideilor chic. În calitate de parteneri media am participat la diferite evenimente de autor în străinătate: : Târgul internaţional de produse de autor Frankfurt Messe, DaWanda Designmarkt, Tendence Messe Frankfurt, Handwerk & Design 2014 Munchen.

Am creat şi proiectul Revista Atelierul (www.revista-atelierul.ro şi http://events.revista-atelierul.ro/), singura revista dedicată designerilor şi creatorilor de produs din România cu un content bine targetat de peste 1.700 de articol. Pe http://www.revista-atelierul.ro şi http://events.revista-atelierul.ro/ prezentăm interviuri cu designerii din Ro şi din străinatate, sfaturi de marketing şi promovăm evenimentele de profil. Avem peste 50 de voluntari în cadrul asociaţiei, am iniţiat peste 20 de proiecte dedicate designerilor de produs în diferite oraşe din România şi suntem parteneri viabili pentru orice eveniment cultural de profil. În patru ani de activitate am publicat peste 10 reviste în format online şi din 2012, suntem co-organizatorii târgului de produse LaBazar al festivalului urban Femei pe Mătăsari.

Noaptea albă (şi ieşeană) a creatorilor şi designerilor de produs

Festivalul Adevărul despre Daci

Între 8 și 10 noiembrei 2013 organizăm la Muzeul Național al Țăranului Român din București un festival dacic, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român

Programul festivalului va cuprinde lansarea filmului documentar“Tracii – Istorie ascunsă”, lansarea a două cărți (o carte pentru copii: “Poveștile magice ale dacilor”, autor Daniel Roxin și cartea „Genomul uman”, autori dr. Georgeta Cardoș și prof. univ. dr. dr. Alexander Rodewald, carte în care este prezentat studiul de paleogenetică despre originea poporului român), un set de aproximativ 15 conferințe susținute de diverși specialiști, difuzarea altor filme documentare despre istoria geto-dacilor, momente artistice, expoziție de carte și artă plastică, atelier de olărie ș.a.

Intrarea liberă!

Programul festivalului va fi anunțat în curând…

Ziurel este partener al acestui eveniment

Candva de mult, romanii isi intindeau asupra dacilor tentaculele lor materialiste. Un popor atat de spiritualizat ca cel al dacilor a trebuit sa suporte anii grei si crunti ai ventuzelor romane. In cele din urma acestia au plecat si ne-au lasat in plata Domnului. Caracatita lor a lovit in popor, nu atat de crunt cat sa-i dezbine, dar suficient cat sa mai piarda din spiritualitatea lor exemplara in acele vremuri. Au furat aur si argint, au luat granele si multe altele, dar nu au distrus pamantul jefuit.

Azi alte caracatite au venit peste noi si si-au intins ventuzele insetate. De data aceasta insa nu vor oameni, nu vor razboi, dar vor sa suga pamantului acesta seva. Iar oamenii, legati de veacuri de el au indraznit sa se revolte.

Cand vor intelege unii ca Pamantul nu este doar ceva fizic, vizibil, granulat pe care mergem si care e obligat sa ne dea roade ci, este o fiinta vie? Cand vor pricepe ca embolia gazoasa pe care vor sa i-o produca si arsura cumplita pe EA -Gea, Gaia, Rhea, Dochia, Baba -o va durea, si-o va rani, si-i vor lasa cicatrici nevindecabile? Stiu lor- celor straini -nu le pasa, dar nou ne pasa de Ea.

Noi romanii am avut intotdeauna o relatie cu pamantul ca de la fiinta vie la o alta fiinta vie, ea Terra, mama noastra, ne iubeste si ne omeneste, de aceea suntem bogati, sau am putea fi, de aceea avem peisaje exceptionale, de aceea aerul aici este mai pur si apele mai dulci. Romanul a nascut pe pamant, a murit pe pamant, lui i-a inchinat copilul, o legatura prea stransa ca sa poata fi desfacuta de cineva vreodata. Dar pot ei pricepe acest lucru? Oameni straini de cele sfinte.

Materialismul acesta nu poate fi ingurgitat nici de mama Pamant si nici de oamenii locurilor acestea. Acum ea geme incetisor si striga, in felul ei, la ajutor. Suntem noi demni acum ca, in sfarsit, auzindu-i glasul s-o ajutam? Sa nu permitem ca maruntaiele ei sa fie scormonite de fiare reci si grele care nu tin cont de Viata ei? Sau vom asista neputinciosi cum ea isi va face dreptate , scuturandu-se ca de niste zdrente, de oamenii prea moi, prea indiferenti si nedemni s-o populeze.

Sa nea dea Domnu minte ca sa facem ce mai bine pentru noi si pentru ea, Mama Pamant!

„Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare.”

Ce să vadă?
Ce ne pregătesc designerii noștri în cele trei zile de festival:
Vineri, 20 septembrie, Palatul Știrbei

Sâmbătă, 21 septembrie, GrădinAcuarela

Duminică, 22 septembrie, Roaba de Cultură

Expozitia „Maiastra – Povestea nespusa a iei” aduce in centrul atentiei ia, ca simbol identitar si obiect de arta. Organizata in perioada 20 iunie – 25 august expozitia va prezenta ia prin fascinante povesti, legende si traditii. Sunt incluse mai multe evenimente, un moment cu o puternica semnificatie simbolica fiind celebrarea Sarbatorii de Sanziene in noaptea de 23 iunie. Expozitia va prezenta o selectie de ii de patrimoniu sub forma unei instalatii de arta, alaturi de faimoasele fotografii de arhiva ale Altetei Sale Regale, Regina Maria a Romaniei in vesmant traditional romanesc, o serie de 200 fotografii din perioada interbelica din colectia britanicei Beryl de Zoete si o incursiune in imagini a iei incepand din cultura Cucuteni pana in contemporan cat si colectiile vestimentare ce au facut istorie, semnate de Yves Saint Laurent, Jean Paul Gaultier si Tom Ford. Lucrarile artistului Silviu Oravitzan, expuse in premiera la Galateca vor completa frumoasa poveste.

Traditii si obiceiuri stravechi vor fi reinviate pe 23 iunie, intre orele 19:00 – 02:00, Galateca celebrand Sarbatoarea de Sanziene cu muzica, proiectii cinematografice si coronite din sanziene. Ca eveniment asociat, pe 21 iunie vor incepe cele „9 zile magice la NeoGalateca” cu o selectie de obiecte autentice, ii vintage, ii de designer si obiecte de design inspirate din traditiile romanesti.

Pentru acest proiect Galateca colaboreaza cu Muzeul Horniman din Londra, Muzeul National al Taranului Roman din Bucuresti, Complexul Muzeal Astra din Sibiu si Muzeul Bucovinei din Suceava.
Sursa: http://galateca.ro/expozitie-curenta.html

 

Ziurel la Galateca (Bucuresti)

Programul Festivalului International al Educatiei FIE Iasi

In trecut Noaptea de Inviere era speciala si nu avea musai legatura cu crestinismul.
Cand seara isi facea prezenta, focuri mari se aprindeau prin curtile bisericilor sau pe dealuri pentru a „pazi Pastele”, acest foc era vegheat de oameni pentru a vedea cum se deschid cerurile. In fapt, aceste focuri aveau rolul de a ajuta Soarele sa urce pe bolta cereasca pentru a da cat mai multa caldura si lumina. In fiecare casa lumina trebuia sa arda pana la ziua. La miezul noptii se tragea cu pusca, obicei ce ne dovedeste ca altadata Anul Nou era sarbatorit primavara, dar avea si rolul de a anunta in sat ca incepea Invierea. Cand se trezeau oamenii, dar mai ales fetele mari se spalau intr-un lighean in care erau cativa bani de argint, un ou rosu si un fir de busuioc. Cosul cu bucate era dus la biserica de capul familiei, iar cei care nu mergeau la Inviere, sanatosi fiind, riscau sa fie in mari nevoi pana la Pastele urmator. Spre dimineata veneau acasa si prima oprire o faceau in grajd la vite unde le atingeau capul cu pascarita (in care se tinea pasca), dupa care oamenii inceapau sa guste din bucatele sfintite. Barbatul ciocnea un ou rosu mai intai cu sotia si apoi cu fiecare copil, considerand ca astfel se vor intalni si in lumea de dincolo.
Daca in aceasta seara cineva murea se stia ca ajunge direct in Rai, indiferent cat de multe pacate avea, deaorece incepand cu Noaptea Invierii si pana la Rusalii Raiul este deschis, iar Iadul este ferecat.

Eu va urez sa aveti parte de Sarbatori cu pace si liniste!

Alte denumiri: Pomul de Mai, Băiu, Păiu. Armindeanul era o sarbatoare care celebra explozia vegetatiei, oamenii fiind molipsiti de aceasta putere benefica si protectoare a ramurilor inverzite ce se revarsa si asupra familiei, a gospodariei si a tuturor zilelelor de vara. „Sa dea Domnu sa ploua-n fiecare mai pentru a avea destul malai!”

In acesta zi se considera ca sangele se innoieste, de aceea 1 mai era prima zi in care se iesea la iarba verde, nu inainte de a se spala cu roua inainte de rasaritul soarelui. In aceasta zi se bea vin rosu ca sa fie sanatos tot anul sau vin rosu si pelin verde spre a „prinde la sange”.
In ajunul acestei zile se aducea o creanga mare al unui copac sfant (stejar, brad, frasin, mesteacan) din padure, numita armindean, maial, maiaga. Creanga era pozitionata in mijlocul satului, a gospodariei, a stanii, etc. ori se puneau ramuri verzi ale acestori copaci sfinti la usi si ferestre. Armindeanul era de fapt inlocuitorul unei divinitati a vegetatiei ce avea rolul de a protejate de duhurile rele ce erau extrem de active in aceasta perioada. Ramurile erau lasate in acele locuri pana la realizarea focului necesar pentru coacerea painii din graul din anul acela, avand loc un transfer simbolic de insusiri de la fortele vegetale la cele umane. Aceasta paine era impartita tuturor membrilor familiei pentru a fi sanatosi si norocosi. Din lemnul Armindenului se mai realiza si culmea pentru zestre.

O zi a boilor, animale care erau candva fala taranilor, un animal considerat sacru, placut lui Dumnezeu care intruchipa bunastrarea si blandetea, truda si sacrificiul.

Ele este un animal psihopomp – care calatoreste intre lumi si de aceea folosit atat la inmormantare cat si la nunti, fiind unul din animalele in care nu se poate preface dracul. In aceasta zi oamenii care aveau boi se abtineau de la orice munca importanta si lasau boii sa pasca liberi fara a-i pune la jug sau a le trece macar o sfoara peste coarne. In aceasta zi cei care aveau oi strangeau barbantelele (vase din lemn pentru branzeturi) umplute cu apa din Sf. Gheorghe pentru a fi pline cu lapte tot anul.

Santoaderul are o data fixa de celebrare – 17 fabruarie si una mobila – prima sambata din prima saptamana a Postului Mare.

Aceasta sarbatoare nu are nimic in comun cu Sf. Toader crestin, ci este o sarbatoare bogata in traditii si rituri agrare, in care un rol primordial il are o divinitate agrara cu insusiri de cal nazdravan, ce era serbata la primele semne ale ivirii primaverii, uneori serbandu-se pana la 12 zile. Aceste zile sunt de fapt caii lui Santoader care poarta fiecare cate un nume: Martea, Vinerea, Sambata Santoaderului, Joia Iepelor etc. formand impreuna o herghelie divina formata din opt feciori frumosi, imbracati in costume populare de sarbatoare, ei erau condusi de San Toaderul cel Mare sau San Toaderul cel Schiop.

Aceasta sarbatoare era tinuta de femeile care doreau sa aiba parul frumos si sanatoas, acestea crezand ca, numai in ziua serbarii lor, cai divini se pot hrani si ei o fac numai cu par de femeie. Femeile se spalau ritualic pe cap, dis de dimineata, in credinta ca parul spalat acum nu va fi pascut de caii lui Santoader, ci va creste lung si frumos. Ele puneau dferite plante in apa si  spuneau in timpul spalarii: „Toadere, Santoadere / Da cosita fetelor, / Cat cozile iepelor!”

Ingrijirea rituala a parului o practicau si barbatii, dar ea era extrapolata si la viteii care erau tunsi acum intre coarne, parul fiind un simbol al vegetatiei, al bogatiei si al puterii.

Daca in aceasta zi lucrau barbatii ei se alegeau cu dureri reumatice la maini si la picioare.

San Toader este paznicul ceresc al Soarelui, legenda invocand o goana mitica in timpul careia Soarele a incercat sa fuga la miazazi, fiind intors de catre sfant. Alergarea dupa soare a tinut 3 luni si 1 saptamana, el stand la hotarul intre anotimpul rece si cel cald, fiind simbolul jumatatii calde a anului. Ca o amintire frumoasa a acestei goane mitice a hergheliei conduse de Santoader a ramas „Incurcarea” si „Alergarea cailor”, un concurs cu cai (curse) care se desfasura pe un camp deschis ca sa nu li se incurce coamele.

In ziua de Santoader stramosii nostri nu trebuiau sa dorma pana tarziu, nu trebuiau sa muncesca altfel erau calcati in picioare de acesti cai ai lui Santoader, care, in functie de zona, erau reprezentati fie ca tineri voinici si frumosi cu coada de cal si copite, fie ca ingeri cu asemanari de cai  sau ca niste cai fiorosi albi, negri sau vineti.

Calul este in conceptia poporului nostru un animal psihopomp, conducand sufletele mortilor in lumea de dincolo. De aceea in aceasta zi se dadeau de pomana anumite alimente: coliva, alivanca, malai, colacei, vin etc.

Santoaderul este cel care pune capat petrecerilor si sezatoarilor, oamenii inceapand de acum munca la camp.